miercuri, 22 decembrie 2010

Amintiri din copilarie...de LeXa!

Cred ca in loc de "de LeXa" trebuia sa pun "by LeXa", ca sa fiu in rand cu generatia messenger.Dar nu..prefer sa fiu traditionalista. Spuneam in ultima mea postare ca o sa scriu despre amintirile mele din copilarie, deoarece eu am avut o copilarie. Nu stiam ce e ala calculator,messenger,site-uri de socializare...sau jocuri.

 In urma divortului parintilor mei, m-am mutat cu mama la bunici la tara.Aici am avut parte de o copilarie mai ceva ca a lui Ion Creanga.

Tin minte ca era o azi foarte hot de vara la care var-miu Dragosica imi spune sa mergem la Zabraut (asta fiind un parau care trecea prin spatele casei lui) sa facem o baie. Buuuun! Problema era ca mama sigur nu m-ar fi lasat sa ma duc singura la baie la varsta de 6 ani, cat aveam pe atunci. Atunci i-am zis ca ma duc sa dorm. Bineinteles ca a sunat foarte ciudat pentru ca eu niciodata nu vroiam sa dorm dupa-amiaza ca toti copii. M-a lasat ca pe mine. M-am dus in casa, mi-am luat costumul de baie..care normal consta intr-o pereche de "cocotei", si apoi am sarit gardul..si dusa am fost. Am ajuns la Dragosica...am luat-o pe a lui mama si am mers la scaldat. Acolo erau o gramada de pusti care se racoreau.M-as fi bagat si eu dar parca ceva ma mustra. Am zis totusi ca daca ma bag pana la genunchi n-o fi ceva rau. Pana la urma mi-a trecut sentimentul de vinovatie..si cand ma simteam eu mai bine...o vad pe mama. Serioasa imi spune:
-Aici ti-e patul?
-...
-Vino incoa' !
-Nu vin ca ma bati..
-Nu te bat,treci aici!
-Da promiti ca nu ma bati?
-Promit,vino.
Ma apropii eu, stateam la 1 metru de ea..din spate auzeam rasete "haa..a venit maica-sa dupa ea".
-Vino mai apoape..
-De ce?Nu-s destul de aproape?
Si numai ce o vad ca din mainile pe care le tinea la spate scoate o nuia...Nu o scoate bine ca eu deja eram la vreo 10 metri de ea, directia - casa! In drumul meu trebuia sa trec prin gradina lui Dragosica, iar in timpul ala tatal lui uda rosiile,ardeii si ce mai avea el pe acolo.Bineinteles ca n-am mai stat sa o iau pe carare..fix prin recolta omului..mama dupa mine. Bietul om si-a pus mainile in cap..dar nu mai avea ce sa faca. Am ajuns acasa si bunica-miu dormea.El fiind mai plinut, m-am bagat langa el si mi-am pus patura in cap..ma gandeam ca nu o sa ma vada mama. M-a vazut,dar cand a vazut ca m-am bagat in pat de bunavoie..m-a lasat sa "dorm".

Dupa asta bineinteles ca mi-a tinut o morala..Oricum..revenind in zilele noastre..nu mai vad asta! Nu mai vezi un copil pe strada,nu auzi tipete..nimic! Parintii sunt mai multumiti ca-si vad odraslele in siguranta, in fata calculatorului...